Riot (continuare)

Conectă telefonul mobil la încărcător, îi dădu drumu' pe birou, băgă mâinile în buzunarele goale de la pantaloni şi aruncă o privire prin întreaga cameră ca şi cum ar căuta ceva. Îşi aminti că avea rucsacul în spinare aşa că îl dădu jos şi îl aruncă undeva lângă pat după care se aruncă pe sine peste salteaua veche. Arcurile trosniră instantaneu şi îl ridicară în aer pe băiat la distanţă de câţiva milimetri. 'Ah, ce bine e să stai jos!' îşi spuse în minte. Îşi odihni muşchii 2 minute după care se ridică şi îşi lepădă şosetele în maşina de spălat de pe mini-holul apartamentului căci miroseau a pură esenţă de picioare. Porni calculatorul şi plecase din cameră spre bucătaărie pentru a băga ceva la maţe.
-Unde te grăbeşti aşa? Pe unde dracu ai umblat până la ora asta? Două întrebări rostite pe un ton agresiv, pe un ton ce pur şi simplu te obliga să oferi răspunsuri. interlocutoarea era mama lui Axe, o femeie de 50 de ani născută în zona Iaşi-ului. Micuţă de statură, slăbuţă, cu părul alb complet- nu din cauza decolorărilor artificiale ci pentru că pur şi simplu albise- cu ceva pistrui pe faţă şi cu nişte ochi verzi care pur şi simplu cereau respect.
-Am fost în Kongo mamă în speranţa că am să vând nişte mici ca să scot un ban cinstit. Dar ghici ce?! Ploua aşa că nu am reuşit să aprind grătarul şi am fost nevoit să mă întorc pe jos, replică Axe într-un stil sarcastic.
-Vorbeşte bă frumos cu mă-ta, ce-ai?! rostise o voce groasă din balcon ce aparţinea capului familiei, Dan. Mărie, frige-i o palmă că prea s-a golănit!
-Ei da?! spuse Axe cu o intensitate scăzută a vocii încât să se audă dar să nu înţeleagă nimeni altcineva. Am fost la facultatea vieţii după care am trecut puţin prin parc şi am reflectat cu ochii-n soare la sintagma 'Viaţă fără de moarte'. Am mai pierdut puţin vremea mai pe scurt. Oricum, prea puţin vă interesează pe voi... Ce pot mânca şi eu?
-Vezi că mai e nişte mâncare de fasole în frigider. Scoate-o şi încălzeşte-ţi că doar eşti băiat mare, replică femeia cu jumătate de gură căci era prea concentrată la televizor.
Axe se duse la frigider, deschise uşa şi renunţă la intrebarea 'În care dintre cratiţe e?' căci în compartiment era o singură cratiţă şi o cutie de margarină iar pe uşă vreo şase ouă şi o bucăţică de drojdie. Luă oala cu fasole, o duse în bucătărie şi o lăsă pe masă. Reveni în dormitor, aprinse monitorul, conectă internetul şi se logă pe messenger. Nu avea multe persoane în listă întru-cât nu-i plăcea să-i păstreze şi pe cei cu care nu schimba mai mult de 2 vorbe pe săptămână aşa că văzu cam cine era on-line dintr-o privire. Lăsă calculatorul aşa şi plecase înapoi în bucătărie pentru a-şi încălzi mâncarea. Maria i se alătură:
-Hai, spune-mi ce ai făcut la facultate...
-Pft... acelaşi lucru ca şi ieri: cursuri plictisitoare şi moţăială în timpul lor, replică Axe.
-Aha. Şi în parc?
-Am stat pe o bancă vreo 4 ore. M-am gândit la tot felul de chestii, m-am uitat la cum trec alţii pe lângă mine, m-am jucat pe telefon, am admirat gunoaiele şi am stat de vorbă câteva minute cu un moşulică.
-Bă, cred că ţi-a făcut capul calendar cu frustrări legate de pensie, spuse Dan ce venise între timp ca să-şi mai toarne un pahar de vin.
-Ei căcat, nu! Chiar a fost interesant pentru că tataie ăla, pentru că nu mi-a zis cum îl cheamă şi nici eu nu am întrebat, îmi ştia numele. Mi-a spus că a citit pe ghiozdan dar... În fine, probabil sunt prea obosit şi am văzut prea multe filme de domeniul SF-ului. Oricum...
-Ia fasolea de pe foc pentru că o să se lipească de fund! îl întrerupse Maria cu vocea sa puternică.


To be continued...
Aţi auzit vreo ceva dă bine?!